Pe scurt: pentru documentele firmei îți trebuie două lucruri: traducerea potrivită, când actele circulă între țări, și o procedură clară pentru distrugerea celor confidențiale. Cine primește documentul îți spune ce nivel de traducere cere, iar pentru arhivă păstrezi un proces-verbal care dovedește ce s-a distrus și când.
Orice firmă adună în timp hârtii: contracte, facturi, acte ale angajaților, corespondență. O parte dintre ele ajung să fie traduse pentru parteneri din străinătate, iar altele trebuie păstrate sau distruse conform unor reguli. Informația de mai jos este generală; pentru cazul tău verifici cu instituția care cere actul sau cu un specialist.
Ce diferență este între traducerea autorizată, legalizată și apostilă?
Traducerea autorizată este făcută de un traducător recunoscut oficial, legalizarea adaugă confirmarea notarului asupra semnăturii traducătorului, iar apostila atestă autenticitatea unui act pentru folosirea lui în alt stat. Fiecare treaptă are alt rol și alt cost, deci nu o ceri pe toate din reflex. Ce se cere pentru fiecare tip de document explică ghidul despre traducerea autorizată, legalizată și apostilă.
| Treaptă | Ce atestă | Când se cere de obicei |
|---|---|---|
| Traducere autorizată | fidelitatea traducerii | acte depuse la instituții |
| Legalizare | semnătura traducătorului | când instituția o cere explicit |
| Apostilă | autenticitatea actului original | acte folosite în alte state |
Cum afli ce îți cere instituția de destinație?
Afli întrebând instituția sau partenerul care primește documentul, înainte să comanzi traducerea. Cerințele diferă de la o țară la alta și de la un tip de act la altul. Cere în scris lista exactă: limba, forma traducerii, numărul de exemplare și termenul. Așa eviți refacerea unei lucrări plătite.
Ce documente ai voie să arunci și ce păstrezi?
Unele documente se păstrează un număr de ani stabilit prin lege, iar altele pot fi eliminate după ce nu mai sunt necesare. Termenele de arhivare diferă în funcție de tipul actului, deci nu le ghici. Verifică nomenclatorul de arhivare al firmei și, dacă ai dubii, cere lămuriri contabilului sau unui jurist.
- stabilește cine răspunde de arhivă în firmă;
- marchează documentele cu data de la care pot fi eliminate;
- păstrează separat actele cu date personale;
- nu arunca niciodată la gunoi documente cu date confidențiale.
Cum distrugi în siguranță documentele confidențiale?
Documentele confidențiale se distrug prin tăiere în fâșii sau în particule, nu prin simpla rupere, iar pentru volume mari se apelează la o firmă specializată. Firma preia hârtiile, le distruge și îți dă un document care atestă operațiunea. Nivelurile de siguranță și forma procesului-verbal sunt explicate în materialul despre distrugerea documentelor confidențiale prin firmă specializată.
Ce trebuie să conțină procesul-verbal de distrugere?
Procesul-verbal conține data, locul, descrierea generală a documentelor distruse și semnăturile persoanelor implicate. Îl păstrezi în arhiva firmei, pentru că poate dovedi, la nevoie, că ai tratat corect datele. Dacă documentele conțin date personale, reguli suplimentare pot apărea din legislația privind protecția datelor, motiv pentru care merită să te consulți cu responsabilul sau cu consultantul tău.
- Inventariezi ce se distruge, pe categorii.
- Alegi metoda și, dacă e cazul, firma.
- Supraveghezi sau confirmi distrugerea.
- Semnezi și arhivezi procesul-verbal.
Întrebări frecvente
Orice document tradus trebuie apostilat?
Nu. Apostila se cere doar când actul este folosit într-un alt stat și acel stat o solicită.
Pot distruge documentele singur, cu un dispozitiv de birou?
Pentru cantități mici, da, dacă dispozitivul face fâșii sau particule suficient de mici. Pentru volume mari sau date sensibile, o firmă specializată este mai sigură.
Cui mă adresez pentru termenele de arhivare?
Contabilului, unui jurist sau instituției care reglementează domeniul tău de activitate.
Un dosar bine ținut și o procedură clară pentru ce se traduce și ce se distruge te scutesc de timp pierdut și de neplăceri atunci când se cer verificări.

