Pe scurt: dezbaterea succesorală se face, de regulă, la notar, dacă moștenitorii sunt de acord între ei. Dacă nu se înțeleg asupra bunurilor, a cotelor sau a calității de moștenitor, problema ajunge în instanță. Termenul în care moștenitorii acceptă sau renunță la moștenire este, de regulă, de un an de la deces.
Moștenirea este adesea un subiect încărcat emoțional, iar discuțiile despre bunuri pot strica relații de familie. Cunoașterea pașilor și a diferenței dintre calea amiabilă și cea judiciară te ajută să alegi ce se potrivește situației tale. Articolul este informativ și nu constituie consultanță juridică individuală.
Când se face dezbaterea la notar
Dezbaterea la notar este posibilă atunci când toți moștenitorii sunt de acord asupra masei succesorale și a împărțirii ei. Notarul verifică actele, stabilește moștenitorii și eliberează certificatul de moștenitor. Procedura este, în general, mai rapidă și mai ieftină decât un proces.
Când trebuie să mergi în instanță
Instanța devine necesară atunci când acordul dintre moștenitori lipsește sau când apar situații pe care notarul nu le poate rezolva. Câteva cazuri frecvente sunt cele de mai jos.
- un moștenitor contestă calitatea sau cota altuia;
- moștenitorii nu se înțeleg cum se împart bunurile;
- există un testament contestat;
- unul dintre moștenitori este minor sau lipsit de capacitate și apar conflicte de interese;
- un moștenitor nu poate fi găsit sau refuză să participe.
Pentru o explicație mai amplă, vezi materialul despre dezbaterea succesorală în instanță și momentul în care este necesară.
Ce documente pregătești
La notar sau în instanță vei avea nevoie de un set de acte de bază. Cere lista exactă de la notar sau de la avocat, pentru că poate varia.
- certificatul de deces al celui care a lăsat moștenirea;
- actele de stare civilă care dovedesc rudenia;
- actele care dovedesc bunurile: acte de proprietate, extrase de carte funciară, certificate de înmatriculare;
- testamentul, dacă există;
- actele de identitate ale moștenitorilor.
Cum decurge procesul de partaj
Procesul începe cu o cerere adresată instanței competente, în care arăți moștenitorii, bunurile și cum ceri să fie împărțite. Instanța poate dispune expertize, de pildă pentru evaluarea unui imobil, și ascultă toate părțile. La final, hotărârea stabilește bunurile primite de fiecare moștenitor sau, dacă bunul nu se poate împărți, vânzarea lui și împărțirea sumei.
Durata variază mult, în funcție de numărul bunurilor și de complexitatea dosarului. Unele cauze se rezolvă în câteva luni, altele durează mai mult.
Ce costuri ai
Costurile includ taxa de timbru, onorariul avocatului, eventualele expertize și taxele notariale la finalul procedurii. Cuantumul lor depinde de valoarea bunurilor și de complexitatea cauzei, deci cere o estimare de la avocat sau de la instanță.
Ce poți face ca să eviți instanța
Instanța nu este singura cale. Mediatorul, o discuție în familie, cu notarul sau cu un avocat poate duce la o înțelegere mai ieftină și mai rapidă. Pentru informații de bază despre moșteniri și drept civil, poți consulta și AvocaturaOnline.
Întrebări frecvente
Cât timp am la dispoziție să accept moștenirea?
De regulă, un an de la data decesului. După acest termen se pot pierde drepturi, așa că verifică cu notarul situația concretă.
Pot renunța la moștenire?
Da, prin declarație făcută în forma cerută de lege și în termenul prevăzut. Renunțarea are efecte importante, deci discut-o înainte cu un specialist.
Am nevoie obligatoriu de avocat?
În instanță nu este obligatoriu, dar un avocat te ajută să pregătești dosarul și să eviți greșeli procedurale.
Pentru situația ta concretă, adresează-te unui notar sau unui avocat, care poate analiza actele și termenele aplicabile.

