Pe scurt: un compost bun are nevoie de un amestec echilibrat de resturi „verzi” (umede, bogate în azot) și „maronii” (uscate, bogate în carbon), de umezeală moderată și de aer. Cu amestecarea periodică și cu răbdare, în câteva luni obții un material închis la culoare, cu miros de pământ proaspăt, bun pentru sol.
Compostul transformă resturile din bucătărie și din grădină într-un material care îmbunătățește structura solului. Procesul se petrece natural, cu ajutorul microorganismelor, dar merge mai bine când îl ajuți puțin. Nu ai nevoie de echipament scump, doar de un loc potrivit și de câteva reguli.
Ce resturi pui în compost
În compost intră resturile vegetale: coji de legume și fructe, zaț de cafea, plicuri de ceai fără material plastic, frunze, iarbă tăiată și paie. Sunt materiale care se descompun ușor și hrănesc microorganismele. Taie bucățile mari mai mărunt, pentru că se descompun mai repede.
- materiale verzi: coji, iarbă proaspătă, resturi de legume;
- materiale maronii: frunze uscate, paie, carton simplu mărunțit;
- coji de ouă zdrobite, în cantități mici;
- cenușă de lemn netratat, în strat subțire.
Ce eviți să pui
Evită carnea, oasele, peștele, lactatele și grăsimile, pentru că atrag rozătoare și produc mirosuri neplăcute. Nu pune excremente de câini sau pisici, plante bolnave sau buruieni cu semințe, care pot rămâne viabile. Nici hârtia lucioasă, lemnul vopsit și resturile tratate chimic nu își au locul acolo.
Cum alegi locul
Locul bun este o zonă semiumbrită, pe pământ, nu pe beton, ca viermii și microorganismele să urce în grămadă. Alege un loc ușor de ajuns cu roaba și departe de ferestrele vecinilor. Poți folosi o ladă din scânduri, un container cu orificii sau pur și simplu o grămadă acoperită.
Cum echilibrezi umezeala și aerul
Compostul trebuie să fie umed ca o bucată de burete stors, nu ud și nu uscat. Dacă e prea ud și miroase a stricat, adaugă materiale uscate și amestecă; dacă e uscat, stropește-l cu puțină apă. Răsucește grămada la câteva săptămâni, cu o furcă, ca să intre aer. O raportare bună este de aproximativ două părți maronii la una verde, ca reper orientativ.
Cât durează și cum știi că e gata
Durata variază de la câteva luni la un an, în funcție de temperatură, de mărimea bucăților și de amestecare. Compostul e gata când seamănă cu pământul reavăn, e friabil, închis la culoare și nu se mai recunosc resturile inițiale. Dacă mai rămân bucăți dure, le poți pune înapoi în grămadă. Pașii compleți, de la alegerea lăzii la folosire, sunt prezentați în ghidul cum faci compost acasă, pas cu pas, în grădina ta.
Cum folosești compostul
Compostul gata se împrăștie într-un strat subțire în jurul plantelor sau se amestecă în pământ înainte de plantare. Îl poți folosi și ca mulci. Nu-l pune însă gros peste semințe sau răsaduri foarte fragile, pentru că poate fi prea bogat.
Grădina, munca fizică și odihna
Munca în grădină obosește spatele și brațele, iar o noapte bună de somn te ajută să te refaci. Dacă te trezești adesea cu dureri sau cu rigiditate, merită să te uiți și la suprafața pe care dormi; criteriile de bază pentru alegerea unui model sunt explicate în materialul despre ce trebuie să știi când alegi o saltea pentru somn bun.
Întrebări frecvente
Compostul miroase urât?
Un compost echilibrat miroase a pământ. Mirosul neplăcut apare de obicei din exces de umezeală sau de resturi umede, care se corectează cu materiale uscate și aerare.
Pot composta și iarna?
Da, dar procesul încetinește mult la frig. Continui să adaugi resturi, iar descompunerea se reia la primăvară.
Atrage compostul animale?
Poate, dacă pui resturi de carne sau grăsimi. Cu resturi vegetale și o grămadă acoperită, riscul este mult mai mic.
La final, adu compostul în grădină treptat și observă cum se schimbă solul de la un sezon la altul. Răbdarea se vede în culoarea frunzelor și în structura pământului.

